QU Dongyu – Director general FAO: “Sa nu lasam COVID-19 sa devina un joc al foamei”

Pandemia COVID-19 pune o presiune enorma asupra sistemelor publice de sanatate din intreaga lume, iar milioane de oameni din cele mai avansate economii ale lumii se afla in diverse forme de carantina.

Stim ca pierderile umane vor fi mari si ca eforturile masive de a tine piept epidemiei implica costuri economice grele.

Pentru a reduce riscul de afectare si mai mare generat de o lipsa de alimente pentru milioane de oameni, chiar si in tarile bogate – intreg globul trebuie sa ia masuri imediate pentru a reduce perturbarile in lanturile de aprovizionare cu alimente.

Este necesar un raspuns coordonat si coerent la nivel global pentru a impiedica aceasta criza de sanatate publica sa declanseze o criza alimentara in care oamenii sa nu aiba acces sau sa nu-si poata permite sa se alimenteze.

Deocamdata, COVID-19 nu a cauzat nicio tensiune asupra securitatii alimentare, in ciuda rapoartelor anecdotice ale asediilor asupra supermarketurilor aglomerate.

Desi nu este nevoie de panica, pentru ca exista o cantitate suficienta de alimente pentru toti, trebuie sa fim pregatiti sa facem fata riscului in care alimentele sa nu fie disponibile acolo unde este nevoie.

Focarul COVID-19, cu toate blocajele insotitoare, a creat o congestie logistica care a ricosat pe lanturile valorice ale economiei globale moderne.

Restrictiile de circulatie, precum si refuzul din partea lucratorilor, pot impiedica fermierii sa-si gestioneze fermele si procesatorii de produse alimentare (care se ocupa de majoritatea produselor agricole) sa-si exercite atributiile. Lipsa de ingrasaminte, medicamente veterinare si alte aporturi necesare ar putea afecta si productia agricola.

Inchiderea restaurantelor, cumparaturile alimentare mai putin frecvente diminueaza cererea de produse proaspete si produse pescaresti, afectand producatorii si furnizorii, in special fermierii mici, cu consecinte pe termen lung pentru populatia din ce in ce mai urbanizata a lumii, fie ca se intampla asta in Manhattan sau Manila.

Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate determina factorii de decizie sa puna in aplicare masuri restrictive comerciale pentru a proteja securitatea alimentara nationala.

Avand in vedere experienta crizei globale a preturilor la produsele alimentare din 2007-2008, stim ca astfel de masuri nu pot decat sa agraveze situatia.

Restrictiile la export instituite de tarile exportatoare pentru a creste disponibilitatea alimentelor pe piata interna ar putea duce la perturbari grave pe piata alimentara mondiala, ceea ce duce la cresterea preturilor si totodata la volatilitatea acestora.

In 2007-2008, aceste masuri imediate s-au dovedit extrem de daunatoare, in special pentru tarile cu deficit alimentar, cu venituri mici si pentru eforturile organizatiilor umanitare de a procura marfuri alimentare pentru cei nevoiasi si vulnerabili.

Cu totii ar trebui sa invatam din trecutul nostru recent si sa nu facem de doua ori aceleasi greseli.

Factorii de decizie trebuie sa aiba grija sa evite restrangerea accidentala a conditiilor de aprovizionare cu alimente.

In timp ce fiecare tara se confrunta cu propriile provocari, colaborarea – intre guverne si intreaga gama de sectoare si parti interesate – este primordiala. Avem o problema globala care necesita un raspuns global.

Trebuie sa ne asiguram ca pietele alimentare functioneaza corect si ca informatiile despre preturi, productie, consum si stocuri de produse alimentare sunt disponibile tuturor in timp real. Aceasta abordare va reduce incertitudinea si va permite producatorilor, consumatorilor, comerciantilor si procesatorilor sa ia decizii in cunostinta de cauza si sa nu admita un comportament de panica nejustificat pe pietele alimentare globale.

Efectele pandemiei COVID-19 asupra sanatatii unora dintre cele mai sarace tari sunt inca necunoscute. Cu toate acestea, putem spune cu certitudine ca orice criza alimentara care va rezulta ca urmare a unei politici slabe va fi un dezastru umanitar pe care il putem evita.

Avem deja 113 milioane de oameni care sufera de foame acuta; in Africa subsahariana, un sfert din populatie este subnutrita. Orice perturbari in lanturile de aprovizionare cu alimente vor intensifica atat suferinta umana, cat si provocarea de a reduce foamea in intreaga lume.

Trebuie sa facem tot posibilul pentru a nu lasa sa se intample acest lucru. Prevenirea costa mai putin. Pietele globale sunt esentiale pentru atenuarea socurilor ofertei si cererii in state si regiuni si trebuie sa lucram impreuna pentru a ne asigura ca sunt reduse la minim orice intreruperi in lanturile de aprovizionare cu alimente.

COVID-19 ne aminteste in forta ca solidaritatea nu este caritate, ci simtul realitatii.
QU Dongyu
Directorul general al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultua (FAO)