Utilizarea cenusei pentru fertilizarea legumelor
De cele mai multe ori, cenuşa nu este luată în calcul pentru fertilizarea legumelor din grădină, însă ea are capacitatea să ofere numeroase substanţe benefice plantelor.
De exemplu, cenuşa rezultată în urma arderii lemnelor, cea mai bună şi recomandată de altfel, este o sursă excelentă de potasiu, fosfor şi calciu. De asemenea, având în vedere că este alcalina, cenuşa se mai foloseşte şi pentru a echlibra nivelul de aciditate din sol.
Important de spus, încă de la început, că cenuşa de la lemnul vopsit ori de la grătar nu trebuie folosită la plante, deoarece conţine substanţe toxice.
Cea mai bună perioadă în care puteţi folosi cenuşa la fertilizarea legumelor este primăvară şi toamna. Pentru a avea o cantitate suficientă de cenuşa este bine să o colectaţi pe parcursul iernii.
Cei care vor dori să încerce această metodă trebuie să ştie de asemenea că cenuşa nu va fi folosită asupra seminţelor care germinează şi nici peste cele care sunt foarte mici, abia răsărite. Cenuşa trebuie presărată în jurul plantelor, protejând totodată împotriva dăunătorilor.
Acum, să vedem ce plante reacţionează bine la acest îngrăşământ natural şi care nu. În general, plantele care vor folosi cel mai bine proprietăţile cenuşei vor fi cele care se dezvoltă pe soluri cu un pH situat între 7 şi 8.
De exemplu, cenuşa poate fi utilizată pentru rădacinoase, leguminoase, roşii, rozmarin, anghinare, lavanda. Pe de altă parte, plantele care nu vor tolera acest tip de îngrăşământ sunt cele care cresc pe solurile acide, adică mai exact cu un pH situat între 4,5 şi 6.
Câteva sfaturi practice: nu lăsaţi cenuşa în aer liber şi nu o presaraţi pe un sol umed sau într-o zi ploioasă, deoarece efectul va fi zero; efectul maxim al cenuşei va fi obţinut atunci când aceasta este încorporată în sol în stare uscată; cenuşa nu este recomandată la culturile sau plantele ornamentale ce necesită un sol acid.
