Idei de afaceri: Cum realizează doi timişoreni un fertilizant natural cu ajutorul milioanelor de rame

Dornici să demareze o afacere non-agricola, doi timişoreni, Marian Merloi şi Iosif Reiter, au pus bazele, acum opt ani, unei fabrici de producere a biohumusului, mai exact a unui fertilizant natural, care se foloseşte în agricultură ecologică. Pentru a-şi vedea visul îndeplinit, cei doi au accesat şi fonduri europene în valoare totală de 300.000 euro. După finalizarea lucrărilor, fabrică din Dragsina a început din octombrie, anul trecut, să producă biohumusul.

„Ne-am dorit foarte mult să îndemnăm fermierii să facă o altfel de agricultură, adică să lucreze cât mai mult în regim ecologic. Am studiat piaţă, am fost şi la o fermă asamanatoare din Austria, şi uşor uşor ne-am decis asupra tehnologiei pe care vrem să o aplicăm în cadrul fabricii noastre. În 2008 am deschis firma, iar în 2009 am depus dosarul de finanţare, pe fostul PNDR, măsura 312. Am fost acceptaţi la finanţare, în 2010 am semnat contractul, valoarea acestuia ridicându-se la peste 300.000 euro, cu 70% finanţare nerambursabilă. În 2014 am finalizat cu succes proiectul”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Marian Merloi.

În fabrică de la Dragsina există patru lăzi cu o lungime de 40 metri şi o lăţime de 3 metri, în care milioane de rame sunt hrănite cu un îngrăşământ special. Reziduriile produse de rame sunt acumulate la baza lăzilor, din acestea fiind realizat îngrăşământul natural.

„Biohumusul este un îngrăşământ organic, natural, care în literatură de specialitate este denumit vermicompost. Pentru că ramele să lucreze, trebuie să menţinem o temperatură optimă, de circa 15-25 grade. Pe un metru pătrat avem între 5 şi 10 kg de rame. Practic, avem un flux continuu, deoarece noi alimentăm în partea superioară ramenele, iar în partea de jos recoltez. Stratul care se aşază în lada are 80 cm grosime, alimentarea în lada se face o dată pe săptămână, cu 2 cm de hrană. Tot cu 2 cm se recoltează în partea de jos”, ne-a explicat Marian Merloi fluxul tehnologic.

Ramele care sunt responsabile de crearea biohumusului provin din patru specii diferite şi sunt originare din Olanda. „Chiar dacă fac parte din patru specii diferite, ramele locuiesc împreună în lăzi. Este recomandată convieţuirea mai mult specii, deoarece oferă produsului final o calitate superioară”, ne-a mai spus Marian Merloi.

Materia primă pentru hrănirea ramelor este realizată în urma unui proces îndelungat, de aproape 6 luni. „Folosim gunoiul de grajd de la bovine, ovine şi cai, precum şi lucerna verde şi creanga tocată din esenţă tare. Aşa realizăm compostul. Toate aceste componente se pun într-un utilaj special care le amesteca şi le descarca pe un platou. Se formează apoi biloane, pentru a ridica temperatura, undeva la 50-70 grade, în primele 2 săptămâni după formare. Asta ne ajută că facem şi o sterilizare. Tot ce înseamnă buruieni, agenţi patogeni, vor dispărea. Când coboară temperatura, începem rotirea compostulu periodic, pe o durată de 4-6 luni. Când ajungem la macerare, avem o temperatură de 15-20 grade. Atunci putem spune că avem un compost măturat, pregătit pentru a deveni hrană pentru rame”, ne-a mai explicat Marian Merloi.

Folosirea acestor tipuri de îngrăşăminte are mai multe avantaje pentru fermieri, unul dintre cele mai importante fiind creşterea productiviitatii cu până la 30-40%. „Fertilizanţii naturali au capacitatea să întărească sistemul imunitar al plantei, protejeazand planta pentru absorbţia de metale grele, prin prezenta compuşilor insolubili. De asemenea, se remediază solurile pe care s-au folosit îngrăşăminte chimice. Totodată, un alt avantaj este creşterea retenţiei de apă în sol. Voi folosi mai puţină apă la irigare. Plus, că îmi favorizează germinarea şi creşterea plantelor”, ne-a mai spus Marian Merloi.

Îngrăşământul biohumus, certificat pentru utilizarea în agricultură ecologică, poate fi aplicată la rădăcina plantelor sau foliar, compania din Timişoara oferind celor interesaţi cantităţi de vermicompost de la 1 la 1.000 litri, cu preţuri cuprinse între 3,5 lei şi 1,35 lei, pentru cantităţile mari.

Cei doi timişoreni sunt în prezent în negocieri şi cu fermieri din Ungaria şi Germania, pentru a-şi face cunoscut produsul.